Inițierea unei afaceri

În calitate de fondator, puteți iniția o afacere proprie prin constituirea uneia din următoarele tipuri de entități:

  • entitate cu statut de persoană juridică;
  • entitate cu statut de persoană fizică.

Pentru a constitui o entitate, trebuie să parcurgeți următorii pași:

  • înregistrarea afacerii;
  • deschiderea contului bancar/de plăți;
  • luarea la evidență la organele de stat.
1.

Înregistrarea afacerii

Trebuie să înregistrați entitatea la organul relevant al înregistrării de stat în conformitate cu legislația Republicii Moldova (RM), accesând următorul link: https://www.asp.gov.md/ro/servicii/persoane-juridice/21/211

Pentru informații suplimentare se va accesa următorul link – https://www.asp.gov.md/ro/servicii/persoane-juridice


1.1.
Entitate cu statut de persoană juridică

Puteți înregistra entitatea în calitate de fondator/co-fondator, în una din formele organizatorico-juridice prevăzute de legislația RM, și anume:

1. Societate cu răspundere limitată

  1. actul de constituire se semnează de toţi fondatorii;
  2. dacă înregistrarea nu a avut loc în termen de 3 luni de la data semnării a actului de constituire, fondatorii societăţii se eliberează de obligaţiile ce decurg din părţile lor sociale, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
  3. actul de constituire trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 Cod Civil şi art.13 din Legea nr.135/2007.
  4. societatea poate fi constituită de una sau de mai multe persoane fizice şi/sau juridice cărora legea nu le interzice aceasta;
  5. numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50. 
  6. denumirea deplină a societăţii va include, în mod obligatoriu, cuvintele “societate cu răspundere limitată” scrise în limba română, iar denumirea prescurtată va conţine abrevierea “S.R.L.”;
  7. mărimea capitalului social al societăţii se stabileşte de către fondatori în statut;
  8. în calitate de aport la capitalul social pot fi creanțele, drepturile asupra obiectului de proprietate intelectuală, precum și alte drepturi patrimoniale;
  9. obiect al aportului în natură poate fi orice bun aflat în circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului în natură va fi indicat în actul de constituire;
  10. aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator independent şi se aprobă de adunarea generală a asociaţilor;
  11. actul de constituire al societăţii prevede modalitatea de aprobare a rezultatelor evaluării aportului în natură de către adunarea generală a asociaţilor;
  12. nu pot constitui aport la formarea capitalului social bunurile consumptibile, adică care dispar sau îşi schimbă substanţa la prima întrebuinţare (benzină, alcool, ş.a.);
  13. bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societăţii, dacă actul de constituire nu prevede altfel;
  14. partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel;
  15. asociatul poate deţine o singură parte socială, care nu este mai mică de un leu;
  16. părțile sociale pot avea mărimi diferite;
  17. partea socială trebuie să se împartă fără rest la o unitate exprimată în lei;

 2.     Societatea pe acţiuni

  1. în denumirea deplină şi cea prescurtată trebuie să se includă sintagma în limba română „societate pe acţiuni” sau abrevierea „S.A.”;
  2. se constituie prin actul de constituire sau prin contractul de societate şi statutul societăţii;
  3. actul de constituire şi statutul trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 Cod Civil şi art. 35 al Legii nr.1134/1997, iar contractul – datele prevăzute la art.33 al Legii nr.1134/1997.
  4. societatea poate fi constituită de una sau de mai multe persoane fizice şi juridice, numărul cărora nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială constituită dintr-o singură persoană;
  5. capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 600 mii lei;
  6. societatea este obligată să constituie un capital de rezervă de cel puţin 10% din mărimea capitalului social;
  7. bunurile care fac parte din domeniul public pot fi transmise în calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinţă. Bunurile care aparţin achizitorului de acţiuni cu drept de administrare economică sau gestionare operativă nu pot fi aduse ca aport la capitalul social fără acordul proprietarului acestor bunuri;
  8. la procesul-verbal al adunării generale se anexează actele prevăzute la art.63 alin.3 al Legii 1134/1997.
  9. fiecare exemplar al procesului-verbal al adunării generale a acţionarilor va fi semnat de către preşedintele şi secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar.

 3.     Întreprinderea cu investiţii străine:

  1. investitorii autohtoni fac investiţii sub formă de mijloace băneşti numai în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorii străini şi în altă valută convertibilă.
  2. capitalul social al întreprinderilor nu trebuie să fie constituit din terenuri cu destinaţie agricolă;
  3. pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lângă documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (2) al Legii 220/2007, se vor depune:
  4. extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică cu investiţii străine, tradus şi legalizat notarial;
  5. actele de constituire ale persoanei juridice străine;
  6. actele oficiale străine, întocmite pe teritoriul statelor părţi la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga la 05.10.1961, şi la care Republica Moldova este parte, pe care este aplicată apostila în condiţiile stabilite prin această Convenţie, se acceptă la înregistrare fără supralegalizare suplimentară. Modelul apostilei şi lista statelor părţi la Convenţie sunt indicate în anexele nr.75 şi nr.76. Aceasta dispoziţie se aplica şi cu privire la extrasele şi copiile de pe aceste acte. Excepţie fac doar documentele eliberate de către autorităţile ţărilor membre ale C.S.I., Românei, Lituaniei, Letoniei, Cehiei, Slovaciei, Azerbaidjan, Turciei, Ungariei cu care Republica Moldova a încheiat tratate în domeniu, conform cărora actele oficiale respective se recunosc pe teritoriul Republicii Moldova fără apostilare şi supralegalizare.

 4.     Asigurătorul (reasigurătorul):

  1. se constituie sub formă juridică de organizare de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine;
  2. se înregistrează cu avizul autorității de supraveghere (art.9, alin(4) L92/2022);
  3. pot fi fondatori şi acţionari persoane fizice şi/sau persoane juridice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Nu poate fi fondator sau acţionar persoana juridică în proces de lichidare sau de insolvabilitate şi nici persoana căreia i s-a impus restricţia legală de a constitui societate comercială;
  4. d)  capitalul social minim este de 15 milioane de lei, la care se aplică:
  5. coeficientul 1 - pentru activitate de asigurări generale;
  6. coeficientul 1,5 - pentru activitate de asigurări de viaţă;
  7. coeficientul 2 - pentru activitate de reasigurare exclusivă.
  8. la momentul înregistrării de stat, capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) trebuie să fie depus integral de către fondatorii săi. Aporturile la capitalul social minim se depun integral în formă bănească atât la constituire, cât şi la majorare;
  9. denumirea completă a asigurătorului care desfăşoară activitate la categoria „asigurări de viaţă” trebuie să conţină în mod obligatoriu cuvintele „asigurări de viaţă” sau cuvinte derivate de la acestea. Denumirea completă a reasigurătorului care desfăşoară activitate exclusiv în reasigurare trebuie să conţină în mod obligatoriu cuvântul „reasigurare” sau un cuvânt derivat de la acesta. Nu se admite folosirea în denumirea asigurătorului (reasigurătorului) a însemnelor identice ori asemănătoare însemnelor din denumirile asigurătorilor (reasigurătorilor) înfiinţaţi anterior dacă denumirea primului poate fi confundată cu aceste denumiri. Prezenta interdicţie nu se extinde asupra asigurătorului (reasigurătorului) afiliat în cazul în care acesta foloseşte denumirea organizaţiei la care este afiliat;
  10. activitatea asigurătorului (reasigurătorului) se limitează la asigurare, reasigurare şi la operaţiunile ce rezultă direct din aceste acţiuni, exclusă fiind orice altă activitate comercială. Asigurătorul (reasigurătorul) are dreptul să efectueze următoarele acţiuni ce rezultă din activitatea de asigurare/reasigurare:
  11. investirea şi fructificarea fondurilor şi rezervelor proprii şi celor atrase, a rezervelor tehnice în modul stabilit de actele normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare;
  12. acordarea de împrumuturi cu dobândă propriilor asiguraţi persoane fizice în limitele sumei de răscumpărare prevăzute în contractul de asigurare de viaţă, cu acumulare a capitalului respectiv.

 5.      Agent de asigurare:

  1. este persoana fizică sau persoana juridică ce desfăşoară activitate profesională în baza mandatului acordat de asigurător, având dreptul să încheie, în numele şi din contul asigurătorului, contracte de asigurare cu terţii, conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat, fără să aibă calitatea de asigurător, reasigurător sau de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;
  2. calitatea de agent de asigurare este incompatibilă cu cea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;
  3. agentul de asigurare persoană juridică trebuie:
  4. să aibă ca obiect de activitate numai intermedierea în asigurări;
  5. să nu fi fost declarat anterior insolvabil;
  6. să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare şi/sau de insolvabilitate;
  7. să cuprindă obligatoriu în denumire sintagma "agent de asigurare";
  8. administratorul întreprinderii, pentru desfăşurarea activităţii, este necesarsă întrunească condiţiile prevăzute la art.107alin.(3) lit.h) al Legii nr.92/2022.

 6.      Broker de asigurare şi/sau de reasigurare:

  1. în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare poate activa orice persoană juridică organizată sub formă de societate pe acţiuni ori de societate cu răspundere limitată, care dispune de licenţă de activitate, eliberată în condiţiile Legii privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, precum şi în condiţiile Legii nr.92/2022;
  2. brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare trebuie să întrunească următoarele condiţii:
  3. să corespundă cerinţelor prevăzute la art.108 alin.(2) din Legea nr.92/2022;
  4. să dispună de un capital social, vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 400000 de lei; (art.108 alin.(2) lit.b) din Legea nr.92/2022).
  5. să dispună de un contract în vigoare de asigurare de răspundere civilă profesională în valoare de cel puţin 10 milioane de lei pentru fiecare solicitare de daune şi în valoare globală de 15 milioane de lei pe an pentru totalitatea solicitărilor de daune;
  6. să desfăşoare doar activitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare;
  7. denumirea brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare trebuie să conţină una din sintagmele: „broker de asigurare”, „broker de asigurare – reasigurare” sau „broker de reasigurare”, după caz. Nu se admite folosirea în denumirea brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare a însemnelor identice ori asemănătoare însemnelor din denumirile brokerilor înfiinţaţi anterior dacă denumirea primului poate fi confundată cu aceste denumiri.

7.      Organizatorul jocului de noroc:

  1. organizator al jocurilor de noroc poate fi doar persoana juridică rezidentă a Republicii Moldova care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 11 al Legii nr.291/2016;
  2. se constituie sub formă juridică de societate comercială (societate cu răspundere limitată sau de societate pe acţiuni);
  3. mărimea capitalului social vărsat pentru obţinerea licenţei va constitui 5000000 de lei şi cel puţin 70% din capital constituie mijloacele băneşti;
  4. este considerată activitate în domeniul jocurilor de noroc întreţinerea cazinourilor, activitate supusă licenţierii.
  5. nu are în componenţa asociaţilor/acţionarilor săi organe de stat, autorităţi ale administraţiei publice locale sau persoane juridice care se află în stare de faliment;
  6. administratorul întreprinderii, pentru desfăşurarea activităţii, este necesar să întrunească condiţiile prevăzute la art.11 lit.e) al Legii nr.291/2016.

 8.       Publicaţie periodică şi agenţie de presă:

  1. persoanele fizice şi juridice străine au dreptul să participe la fondarea publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă numai în calitate de cofondatori şi să deţină cel mult 49% din capitalul social;
  2. redactori (redactori-şefi) ai publicaţiei periodice şi conducători ai agenţiei de presă pot fi numai cetăţeni ai Republicii Moldova;
  3. denumirea publicaţiei va include cuvintele „Publicaţia periodică” precum şi cuvintele „Revista” sau „Ziarul”, iar agenţia de presă „Agenţia de presă” şi numele concret al publicaţiei sau al agenţiei care permite a le deosebi de altele, precum şi forma juridică de organizare.

 9.         Bursa de mărfuri:

  1. se constituie cu forma juridică de organizare societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;
  2. mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei;
  3. cota-parte a fiecărui fondator şi membru al bursei de mărfuri în capitalul social nu poate depăşi 10%;
  4. fondatori ai bursei de mărfuri nu pot fi:
  5. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
  6. băncile şi instituţiile de credit;
  7. companiile şi fondurile de asigurări şi investiţionale, companiile fiduciare;
  8. organizaţiile (asociaţiile) şi fundaţiile obşteşti, religioase, politice şi filantropice;
  9. persoanele fizice care, conform legii, nu sunt în drept să desfăşoare activitatea de întreprinzător;
  10. bursa are denumire proprie, în care trebuie indicat tipul bursei (deschise sau închise) şi obiectul de activitate prin care bursa se deosebeşte de celelalte;
  11. statutul bursei de mărfuri în afară de prevederile stabilite de legislaţie, va cuprinde:
  12. numărul maxim al membrilor bursei;
  13. modul de acordare a calităţii de membru al bursei, de suspendare şi de retragere a acestei calităţi;
  14. drepturile şi obligaţiile membrilor bursei şi ale altor participanţi la comerţul de bursă;
  15. modul de soluţionare a litigiilor ce apar în procesul comerţului de bursă, precum şi în alte probleme de activitate a bursei, filialelor şi a altor subdiviziuni separate ale acesteia;
  16. membri ai bursei de mărfuri nu pot fi:
  17. funcţionarii bursei respective sau ai oricărei burse de mărfuri;
  18. întreprinderile ai căror conducători (locţiitori ai conducătorilor sau conducătorii filialelor şi a altor subdiviziuni separate ale acestora) sunt funcţionari ai bursei respective;
  19. băncile şi instituţiile de credit, companiile şi fondurile de asigurare şi de investiţii, companiile fiduciare;
  20. autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
  21. organizaţiile (asociaţiile) şi fundaţiile obşteşti, religioase, politice şi filantropice;
  22. persoanele fizice care, conform legii, nu au dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător.

 10.   Entitatea de audit:

  1. entitate de audit – entitate constituită în conformitate cu legislația civilă și înregistrată în conformitate cu prevederile prezentei legi (L271/2017);
  2. auditor poate fi persoana fizică care deţine certificat de calificare al auditorului, eliberat de către Consiliu în termen de pînă la 15 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de către Comisia de certificare a auditorilor, care trebuie să fie adoptată într-un termen de 15 zile lucrătoare de la data susţinerii examenului, şi va cuprindedatele stipulate în art.11, alin.(2) al Legii nr.271/2017;
  3. administrator al entității de audit este un auditor;

11.  Casa de schimb valutar:

  1. se ocupă numai cu operaţiuni de cumpărare a valutei străine de la persoane fizice şi operaţiunile de vânzare a valutei străine persoanelor fizice din contul mijloacelor proprii;
  2. suma minimală depusă în capitalul social pentru primirea licenţei trebuie să fie de 500 000 mii lei;
  3. în denumire se vor utiliza cuvintele „Casă de schimb valutar” şi numele concret al întreprinderii. 

12.  Grupa financiar-industrială:

  1. conform Legii nr.1418/2000 sunt următoarele tipuri ale grupelor financiar-industriale:
  2. grupă financiar-industrială;
  3. grupă financiar-industrială transnaţională;
  4. grupă financiar-industrială interstatală;
  5. companie centrală a grupelor financiar-industriale.
  6. membrii grupei financiar-industriale pot fi persoanele specificate la art.6 al Legii nr.1418/2001 cu excepţia organizaţiilor obşteşti şi religioase;
  7. denumirea – în mod obligatoriu conţine denumirea deplină a cuvintelor „grupa financiar-industrială”, „grupa financiar-industrială transnaţională” sau „grupa financiar-industrială interstatală”.
  8. utilizarea cuvintelor „financiar-industrială” în denumirea oricărei alte persoane juridice în afară de compania centrală a grupei financiar-industriale nu se admite;
  9. compania centrală a grupei financiar-industrială se constituie cu statut de societatea pe acţiuni;
  10. în cazul presupunerii acordării măsurilor de sprijin de către stat grupei financiar-industriale toate proiectele grupei financiar-industriale trec expertiza Consiliului de experţi al Ministerului Economiei;
  11. înregistrarea de stat şi reorganizarea se efectuează cu acordul Consiliului Concurenţei.     

13. Fondurile de pensii facultative:

  1. Fondul de pensii se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției ;
  2. Denumirea fondului de pensii va conţine sintagma „fond de pensii facultative” sau „fond de pensii ocupaţionale”, după caz. Denumirea fondului de pensii nu trebuie să inducă în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau alte persoane ;
  3. Pot fi fondatori/acţionari ai societății de pensii persoanele fizice şi/sau juridice rezidente şi nerezidente, în condiţiile prezentei legi şi ale altor acte normative (L198/2020). 

14. Activitatea particulară de detectiv şi pază:

  1. activitatea organizaţiilor de pază şi detectiv străine, desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova se interzice;
  2. organizaţiilor de detectiv şi pază străine, cetăţenilor străini şi apatrizilor li se interzice:
  3. să desfăşoare activitate de detectiv şi pază în calitate de întreprinzător individual;
  4. să fondeze ori să participe ca asociat la constituirea de organizaţie de detectiv şi pază;
  5. să aibă în subordine organizaţie particulară de detectiv şi de pază ori subdiviziune specializată de pază;
  6. genurile permise activităţii particulare de detectiv şi de pază sunt specificate la art.6 al Legii nr.283/2003 cu privire la activitatea particulară de detectiv şi pază. Organizaţia particulară de pază nu are dreptul de a practica o altă activitate de întreprinzător, cu excepţia vânzării-cumpărării utilajului necesar pentru desfaşurarea activităţii particulare de pază (art.22 alin.(2) din Legea nr.283/2003);
  7. restricţiile în activitatea detectivului particular sunt prevăzute la art.20 al Legii nr.283/2003;
  8. regulamentul-tip al activităţii particulare de pază este aprobat prin Legea nr. 283/2003 (anexa nr.2).
  9. administratorul întreprinderii, pentru desfăşurarea activităţii, este necesar să întrunească condiţiile prevăzute la art.22 alin.(3) al Legii nr.283/2003 

15.   Casa de amanet (lombardul):

  1. denumirea completă şi cea abreviată a casei de amanet (lombardului) trebuie să conţină cuvântul “Lombard”;
  2. capitalul social al casei de amanet (lombardului) trebuie să constituie 250000 lei moldoveneşti pentru municipii şi, respectiv, 150000 lei moldoveneşti pentru localităţile rurale. Capitalul social al casei de amanet (lombardului) se formează din mijloace băneşti şi bunuri imobiliare. La fondarea casei de amanet (lombardului) cota bunurilor imobiliare nu trebuie să depăşească 25% din capitalul social.
  3. fondul de rezervă al casei de amanet (lombardului) trebuie să constituie cel puţin 15% din mărimea capitalului social;
  4. activitatea de întreprinzător în domeniul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase se desfăşoară în bază de licenţă. Activităţile cu metale preţioase şi pietre preţioase includ:
  5. comercializarea articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase;
  6. fabricarea şi repararea (restaurarea) articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase;
  7. faţetarea pietrelor preţioase;
  8. achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi în resturi;
  9. colectarea şi prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase;
  10. funcţionarea caselor de amanet cu amanetare a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase.  

16. Fond de investiţii:

  1. se constituie sub formă de societate pe acţiuni, participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare, care:
  2. atrage mijloace prin plasarea acţiunilor proprii;
  3. exercită sistematic investirea şi reinvestirea mijloacelor atrase în valori mobiliare ale altor emitenţi, şi
  4. în care cota medie anuală a valorilor ale altor emitenţi în valoarea de la balanţă a activelor totale constituie cel puţin 35%;
  5. activitatea fondului de investiţii nu poate fi cumulată cu alte genuri de activitate;
  6. tipurile şi clasele fondurilor de investiţii sunt prevăzute la art.3 din Legea cu privire la fondurile de investiţii;
  7. fondatori ai fondului de investiţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale;
  8. statutul fondului de investiţii trebuie să conţină prevederile art.35 alin.(1) al Legii nr.1134/1997 şi art.5 alin.(2) al Legii nr.1204/1997;
  9. denumirea întreagă a fondului de investiţii va include:
  10. cuvintele „fond de investiţie”;
  11. menţiunea tipului de fond;
  12. numele concret al fondului, care permite a-l deosebi de alte organizaţii;
  13. capitalul social al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie să conţină cel puţin 1 milion de lei fiecare;
  14. managerul fondului de investiţii poate fi numai organizaţia de administrare a investiţiilor cu statut de persoană juridică;
  15. nu pot fi fonduri de investiţii, băncile, grupele financiar-industriale, companiile de asigurare, fondurile de pensii, precum şi societăţile pe acţiuni rezultate în urma aplicării prevederilor art.31 alin.(1) lit.b) al Legii 1204/1997. 

17.   Organizaţia de creditare nebancară:

  1. se constituie cu formă juridică de organizare societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni;
  2. înregistrarea de stat privind constituirea, organizației de creditare nebancară se efectuează cu avizul autorității de supraveghere (CNPF);
  3. capitalul social minim al organizației de creditare nebancară se stabilește în mărime de 1000000 de lei. La momentul înregistrării de stat, capitalul social minim al organizației de creditare nebancară trebuie să fie depus integral de către fondatorii (acționarii/asociații) săi.
  4. principalele genuri de activitate sunt:
  5. acordarea de credite nebancare;
  6. leasingul financiar.
  7. Organizația de creditare nebancară poate desfășura operațiuni de factoring, activitate în calitate de agent bancassurance, activități de prestare a serviciilor de plată și emitere a monedei electronice în conformitate cu Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, alte forme de leasing, precum și alte activități conexe sau auxiliare legate de realizarea activității de creditare nebancară. 

18.  Organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării:

  1. activităţile de bază: efectuarea de cercetări ştiinţifice şi/sau ştiinţifico-tehnologice, ştiinţifico-organizatorice, consulting ştiinţific, practicarea instruirii cadrelor ştiinţifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversitare şi de perfecţionare;
  2. tipurile organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării:
  3. institut de cercetare-dezvoltare cu filiale; întreprindere de cercetare-dezvoltare; întreprindere de inovare; centru ştiinţific; centru de inovaţie; staţie ştiinţifică; laborator ştiinţific independent; instituţie de învăţământ superior şi structuri ale ei în sfera ştiinţei şi inovării; asociaţie din sfera ştiinţei şi inovării; fond ştiinţific; fond de inovaţie; instituţie financiară pentru susţinerea activităţii în sfera ştiinţei şi inovării; parc tehnologic şi tehnopolis; muzeu ştiinţific; biblioteca ştiinţifică; arhiva ştiinţifică; editura ştiinţifică; alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării.
  4. statutul organizaţiei de drept public din sfera ştiinţei şi inovării, se aprobă în modul stabilit şi de comun acord cu Academia de Ştiinţe, iar după caz, şi cu organul central de specialitate;
  5. statutul organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării trebuie să conţină prevederile art.145 al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259/2004.

 19.  Instituţie audiovizuală:

  1. instituţie audiovizuală privată se poate constitui de către persoane fizice şi persoane juridice;
  2. în calitate de fondatori ai instituţiei audiovizuale private nu pot fi autorităţile publice de orice nivel, instituţiile de drept public finanţate de la bugetul de stat, partidele şi formaţiunile politice, întreprinderile şi instituţiile specializate în domeniul telecomunicaţiilor;
  3. o persoană fizică sau juridică, din ţară sau străinătate, poate fi investitor sau acţionar majoritar, direct sau indirect, la cel mult 2 radiodifuzori de diferite tipuri.

 20.   Societatea de plată:

  1. se constituie sub formă juridică de organizare de societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;
  2. capitalul propriu urmează a fi în valoare de:
  3. cel puţin 350 000 de lei – în cazul în care prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 6) din Legea nr.114/2012;
  4. cel puţin 900 000 de lei – în cazul în care prestează numai serviciul de plată menţionat la art. 4 alin. (1) pct. 7) Legea nr.114/2012;
  5. cel puţin 2 200 000 de lei – în cazul în care prestează serviciile de plată menţionate la art. 4 alin. (1) pct. 1)–3), 5) sau toate serviciile permise societăţii de plată conform art. 7 alin. (4) Legea nr.114/2012;
  6. capitalul propriu este format din:
  7. capital social subscris şi vărsat, cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative;
  8. rezerve legale, statutare şi alte rezerve;
  9. profituri ale exerciţiilor financiare anterioare, rămase după distribuire conform hotărârii organelor competente.
  10. aporturile la capitalul social/ acţiunile se depun/ se plătesc integral în formă bănească atât la formarea, cât şi la majorarea acestuia;
  11. persoana juridică are dreptul să plătească acţiunile/ să depună aporturile la capitalul societăţii de plată în formă bănească, în limitele capitalului său propriu (ale activelor nete), care nu poate fi mai mic decît capitalul său social.
  12. societăţile de plată au dreptul de a presta serviciile de plată prevăzute la art. 4 alin. (1), cu excepţia pct. 4) al Legii 114/2012;
  13. pe lângă prestarea de servicii de plată, societatea de plată are dreptul să desfăşoare următoarele activităţi:
  14. prestarea unor servicii operaţionale şi conexe legate de serviciile de plată, cum ar fi: asigurarea executării operaţiunilor de plată, operaţiunile de schimb valutar, de custodie, precum şi stocarea şi procesarea datelor;
  15. administrarea (operarea) sistemelor de plăţi;
  16. activitatea de întreprinzător, alta decât prestarea serviciilor de plată, conform legislaţiei.

 21.  Societate emitentă de monedă electronică:

  1. se constituie sub formă juridică de organizare de societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;
  2. capitalul propriu urmează a fi în valoare de cel puţin 6 000 000 de lei;
  3. capitalul propriu este format din:
  4. capital social subscris şi vărsat, cu excepţia acţiunilor preferenţiale cumulative;
  5. rezerve legale, statutare şi alte rezerve;
  6.  profituri ale exerciţiilor financiare anterioare, rămase după distribuire conform hotărârii organelor competente.
  7. aporturile la capitalul social/ acţiunile se depun/ se plătesc integral în formă bănească atât la formarea, cât şi la majorarea acestuia;
  8. persoana juridică are dreptul să plătească acţiunile/ să depună aporturile la capitalul societăţii de plată în formă bănească, în limitele capitalului său propriu (ale activelor nete), care nu poate fi mai mic decât capitalul său social.
  9. oricare persoană sau persoane care acţionează în mod concertat nu au dreptul, fără obţinerea prealabilă a permisiunii în scris a Băncii Naţionale a Moldovei, să dobândească, direct sau indirect, o participaţiune la capital într-o societate emitentă de monedă electronică ori să mărească sau să reducă, direct sau indirect, participaţiunea, fapt ce ar avea ca efect calificarea acesteia drept participaţiune calificată ori aceasta atinge sau depăşeşte nivelurile de 20%, 30% sau de 50% din drepturile de vot ori din capitalul social, ori societatea emitentă de monedă electronică va deveni întreprindere dependentă;
  10. în cazul în care, ca urmare a survenirii unor împrejurări în afara voinţei persoanei, participaţiunea acesteia devine calificată sau atinge ori depăşeşte nivelurile de 20%, 30% sau de 50% din drepturile de vot ori din capitalul social, ori societatea emitentă de monedă electronică va deveni întreprindere dependentă, dobânditorul nu are dreptul să exercite dreptul de vot, conform acţiunilor/participaţiunilor, deţinute fără permisiunea prealabilă în scris a Băncii Naţionale a Moldovei. Până la obţinerea permisiunii Băncii Naţionale, participaţiunile menţionate nu se iau în considerare la determinarea cvorumului adunării acţionarilor sau asociaţilor şi la luarea deciziilor de către adunare;
  11.      în afară de emiterea monedei electronice, societatea emitentă de monedă electronică are dreptul să desfăşoare următoarele activităţi:
  12. prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 7 alin. (2) al Legii 114/2012;
  13. prestarea serviciilor operaţionale şi serviciilor auxiliare, inclusiv a operaţiunilor de schimb valutar în strânsă legătură cu emiterea de monedă electronică sau cu prestarea serviciilor de plată;
  14. administrarea (operarea) sistemelor de plată;
  15.  activităţi de întreprinzător, altele decât emiterea de monedă electronică, cu respectarea legislaţiei.

22.  Grupuri de producători agricoli şi asociaţiile acestora:

  1. se constituie ca persoană juridică în una din formele juridice de organizare prevăzute de legislaţie, cu excepţia organizaţiilor comerciale;
  2. se constituie din cel puţin 5 membri, producători agricoli, dintre care nici unul nu poate deţine mai mult de 20% din voturi la adunarea generală;
  3. statutul trebuie să prevadă prevederi privind plata cotizaţiei, precum şi comercializarea unui produs sau a unui grup de produse omogene, proprii, în cadrul grupului respectiv, după cum urmează: 
  4. 50% – în primul an de activitate;
  5. 60% – în al doilea an de activitate;
  6. 75% – în al treilea şi în următorii ani de activitate.
  7. actele de constituire a grupului de producători sunt statutul şi contractul de constituire, care sunt semnate de toţi fondatorii şi sunt autentificate notarial;
  8. pe lîngă cerinţele pe care trebuie să le întrunească actul de constituire, conform legislaţiei în vigoare, pentru forma juridică de organizare respectivă, acesta trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu şi prevederi stipulate la art.10 alin.(2) din Legea 312/2013;
  9. grupurile de producători au dreptul să înfiinţeze asociaţii cu statut de organizaţii necomerciale.  

 23.  Biroul istoriilor de credit

  1. se constituie sub formă juridică de organizare de societate cu răspundere limitată sau de societate pe acţiuni;
  2. prestează servicii de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit, precum şi de prezentare a rapoartelor de credit, şi servicii aferente;
  3. este obligat să deţină licenţă pentru activitatea de prestare a serviciilor de formare, prelucrare şi păstrare a istoriilor de credit, precum şi de prezentare a rapoartelor de credit şi de prestare a serviciilor aferente;
  4. nu este în drept să desfăşoare alte activităţi decât cele prevăzute de Legea nr.122/2008 (art.11 alin. (2)).

 24. Întreprindere socială:

  1. întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite de Legea nr. 845/1992;
  2. denumirea deplină va conţine, în mod obligatoriu, sintagma “Întreprindere socială”;
  3. pot obţine statut de întreprindere socială societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de entitățile specificate mai sus, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
  4. desfăşoară activităţi în cel puţin unul dintre domeniile prevăzute la art. 361 pct. 4 din Legea nr. 845/1992;
  5. asigură asociaţilor drept de vot egal, indiferent de participaţiunea la capitalul social;
  6. nu au datorii la bugetul public naţional;
  7. stipulează expres în actul de constituire domeniile în care desfăşoară activitatea, precum şi faptul că:
  8. nu distribuie proprietatea, dobândită din momentul obţinerii statutului de întreprindere socială din activităţi de antreprenoriat social, şi mai mult de 10% din profit între membrii şi fondatorii săi;

 25 . Întreprindere socială de inserție:

  1. întreprinderile sociale de inserţie sânt întreprinderi sociale constituite de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social care au ca scop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei;
  2. denumirea deplină va conţine, în mod obligatoriu, sintagma “Întreprindere socială de inserţie”;
  3. pot obţine statut de întreprindere socială de inserție societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie, constituite de entitățile specificate anterior, care îndeplinesc cumulativ și următoarele condiţii:
  4. asigură asociaţilor drept de vot egal, indiferent de participaţiunea la capitalul social;
  5. nu au datorii la bugetul public naţional;
  6. stipulează expres în actul de constituire, ca obiectiv, crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei, precum şi faptul că:
  7. nu distribuie proprietatea, dobândită din momentul obţinerii statutului de întreprindere socială din activităţi de antreprenoriat social, şi mai mult de 10% din profit între membrii şi fondatorii săi;

 26. Societatea în nume colectiv:

  1. actul de constituire trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 şi art.257 Cod Civil;
  2. numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 persoane şi nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice;
  3. persoană fizică sau juridică poate fi asociat numai al unei societăţi în nume colectiv;
  4. denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în nume colectiv” sau abrevierea „S.N.C.”, numele sau denumirea asociaţilor;
  5. dacă nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor asociaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şi sintagma în limba de stat „şi compania” sau abrevierea „şi Co”;
  6. membrii societăţii în nume colectiv răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile acesteia;
  7. administrarea şi reprezentarea societăţii în nume colectiv se efectuează în conformitate cu prevederile actului de constituire şi art.259-260 Cod Civil.

 27. Societatea în comandită:

  1. actul de constituire trebuie să conţină datele prevăzute la art.247 şi art.272 Cod Civil;
  2. are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar. Comanditaţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul, iar comanditarii cu partea din averea lor (capitolul investiţii);
  3. denumirea societăţii în comandită trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în comandită” sau abrevierea „S.C.”, numele sau denumirea comanditaţilor. Dacă nu sunt incluse numele sau denumirea comanditaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre comanditaţi şi sintagma în limba de stat „şi compania” sau abrevierea „şi Co”. Dacă în denumirea societăţii este inclus numele sau denumirea comanditarului, acesta poartă răspundere solidară nelimitată;
  4. conducerea societăţii se exercită de către comanditaţi. Comanditarii nu au dreptul să participe la conducerea şi administrarea societăţii;
  5. drepturile şi obligaţiile comanditarului sunt stipulate în art.274 Cod Civil.

28Cooperativele.

Dispoziţii generale:

  1. se constituie prin statut întocmit în limba de stat, semnat de către toţi membrii fondatori. Statutul va conţine datele prevăzute la art.283 Cod Civil;
  2. cooperativa nu poate avea mai puţin de 5 membri. Calitatea de membru de cooperativă o poate avea persoana fizică de la 16 ani şi persoana juridică;
  3. denumirea cooperativei trebuie să conţină cuvântul „cooperativă” şi să indice în limba de stat scopul principal al activităţii sale;
  4. cooperativa are un capital social variabil, care reprezintă suma tuturor participaţiunilor membrilor cooperativei în conformitate cu statutul ei;
  5. organul suprem de conducere al cooperativei este adunarea generală a membrilor ei. În cooperativa cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care va exercita controlul asupra activităţii organelor executive;
  6. organele executive ale cooperativei sunt – consiliul de administraţie şi preşedintele cooperativei şi se subordonează consiliului de observatori şi adunării generale;
  7. preşedinte al cooperativei poate fi doar membru al cooperativei;
  8. chestiunile care ţin de competenţa exclusivă a adunării generale a membrilor cooperativei sunt prevăzute la art.286 alin.(5) Cod Civil;

 28.1 Cooperativa de consum:

  1. cooperativa de consum se înfiinţează prin hotărâre adoptată de adunarea de constituire, la care trebuie să participe cel puţin 7 persoane;
  2. la adunarea de constituire:
  3. se întocmeşte lista persoanelor care depun părţi sociale şi se indică numărul de părţi sociale subscrise;
  4. se adoptă statutul cooperativei de consum;
  5. se aleg organele de conducere şi de control;
  6. se soluţionează alte probleme vizând constituirea cooperativei şi demararea activităţii ei.
  7. hotărârea adunării de constituire se consemnează în procesul-verbal al adunării generale şi semnează de preşedintele şi secretarul adunării;
  8. organizarea activităţii cooperativei de consum se reglementează de Legea cooperaţiei de consum nr.1252/2000 şi de statutul ei, elaborat pe baza unui statut-cadru aprobat de congresul cooperaţiei de consum;

 28.2 Cooperativa de întreprinzător:

  1. documentul de constituire a cooperativei de întreprinzător este statutul;
  2. membru al cooperativei – persoană juridică sau fizică care practică activitatea de întreprinzător;
  3. denumirea deplină a cooperativei va conţine sintagma „cooperativă de întreprinzător”, iar cea prescurtată – iniţialele „C.Î.”.
  4. organizaţia care nu corespunde cerinţelor Legii nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător nu este în drept să folosească în denumirea sa „cooperativă de întreprinzător”;
  5. dacă numărul membrilor cooperativei este mai mare de 30 se constituie în mod obligatoriu consiliul cooperativei. 

28.3 Cooperativa de producţie:

  1. actul constitutiv al cooperativei este statutul semnat de fondatori;
  2. statutul va cuprinde datele prevăzute la art.9 din Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie;
  3. denumirea cooperativei se va compune dintr-o denumire proprie însoţită de menţiunea „cooperativa de producţie” sau de iniţialele „C.P.”
  4. orice membru al cooperativei poate să deţină numai o cotă de participare. Mărimea cotei de participare trebuie să fie divizibilă la 10. Mărimea cotei de participare deţinute de un membru al cooperativei nu poate depăşi 20% din capitalul social al cooperativei;
  5. dacă numărul membrilor cooperativei este mai mare de 50, obligatoriu se constituie Consiliul cooperativei.

29. Asociaţia de economii şi împrumut:

  1. asociaţia de economii şi împrumut este organizaţie necomercială cu statut juridic special, constituită benevol de persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu şi persoane juridice, asociate pe principii comune, care acceptă de la membrii săi depuneri de economii, le acordă acestora împrumuturi, precum şi alte servicii financiare;
  2. denumirea deplină a asociaţiei va conţine în mod obligatoriu sintagma “Asociaţia de Economii şi Împrumut” sau abrevierea “A.E.Î.”
  3. adunarea de constituire a asociaţiei:
  4.  hotărăşte asupra constituirii asociaţiei;
  5. aprobă statutul asociaţiei;
  6. aprobă prima componenţă a consiliului, pe un termen de 2-4 ani, astfel încât să se respecte prevederile art.41 alin.(2) al Legii nr. 139/2007, şi componenţa comisiei de cenzori a asociaţiei;
  7. stabileşte persoana (persoanele) împuternicită să reprezinte asociaţia la înregistrarea acesteia;
  8. soluţionează alte probleme privind iniţierea activităţii asociaţiei.
  9. asociaţia nu poate avea mai puţin de 50 de membri;
  10. nu poate fi administrator al asociaţiei persoana care ocupă altă funcţie în aceeaşi asociaţie, cu excepţia funcţiei de membru al comitetului de creditare; este administrator al altei asociaţii, cu excepţia prevăzută la art.55 alin.(4) al Legii nr. 139/2007; prin legislaţie sau prin hotărâre a instanţei judecătoreşti, este lipsită de dreptul de a deţine funcţia respectivă, deţine funcţii în organele de conducere ale instituţiilor financiare sau organizaţiilor de creditare nebancare;
  11. calitatea de membru al asociaţiei trebuie să întrunească condiţiile stabilite în art.17 din Legea nr.139/2007;
  12. documentele de constituire ale asociaţiei sunt:
  13. procesul-verbal al adunării de constituire, la care se anexează lista - fondatorilor cu semnăturile acestora;
  14. statutul (care va cuprinde datele prevăzute la art.26 din Legea nr.139/2007).
  15. documentele de constituire se semnează de către preşedintele şi secretarul adunării de constituire;
  16. la înregistrarea de stat a asociaţiei se depune avizul autorităţii de supraveghere (Comisia Naţionale a Pieţei Financiare).

 30. Banca:

  1. se constituie sub forma juridică de organizare – societăţi pe acţiuni (art.16 alin.(2) al Legii 202/2017);
  2. la înregistrarea iniţială se prezintă hotărârea cu privire la acordarea aprobării prealabile de constituire a băncii respective, eliberată de către Banca Națională a Moldovei. Termenul de valabilitate a hotărârii respective este de 5 luni de la data comunicării;
  3. la înregistrarea iniţială se prezintă avizul Băncii Naţionale a Moldovei;
  4. sediul băncii, persoană juridică din Republica Moldova, trebuie să fie situat pe teritoriul Republicii Moldova și indicat în statutul băncii;
  5. capitalul iniţial al băncii nu poate fi mai mic de 100 de milioane de lei (art. 9 alin. (1) al Legii nr. 202/2017);
  6. denumirea băncii trebuie să conţină cuvântul „bancă” sau derivate ale lui;
  7. organul de conducere al băncii este reprezentat de consiliul şi executivul acesteia:
  8. consiliul băncii este format dintr-un număr impar de membri persoane fizice, dar nu mai puţin de trei. Membrii consiliului sânt aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru un termen de până la 4 ani. Membrii consiliului pot fi realeși pentru un nou termen. Majoritatea membrilor consiliului trebuie să fie persoane care nu sânt afiliate băncii, cu excepţia afilierii determinate de calitatea de membru al consiliului acesteia;
  9. organul executiv este format din cel puțin 3 membri persoane fizice, numiți de către consiliul băncii pe un termen stabilit de statutul băncii. Membrii organului executiv pot fi realeși pentru un nou termen.
  10. atribuțiile consiliului şi organului executiv se stabilesc în statutul băncii și reglementările interne ale acesteia, cu respectarea prevederilor art. 41 şi 42 ale Legii nr. 202/2017 și ale actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei emise în aplicarea acesteia, și nu pot fi delegate altor persoane;
  11. statutul băncii trebuie să specifice denumirea, adresa, obiectul activităţii, atribuțiile organului de conducere, cuantumul capitalului social, tipul, numărul, valoarea nominală a acţiunilor şi drepturile de vot legate de ele, obligativitatea deţinătorilor direcţi, indirecţi şi a beneficiarilor efectivi de a prezenta informaţia solicitată de către bancă pentru asigurarea conformării acesteia prevederilor Legii nr. 202/2017;
  12. băncile pot desfăşura, în limita licenţei acordate, activităţi specificate la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 202/2017. Băncile nu pot desfăşura alte activităţi în afara celor permise potrivit legii enunţate.

31. Banca-punte

  1. persoană juridică ce îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:
  2. capitalul social este deţinut de către Ministerul Finanțelor;
  3. este controlată de Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie, în sensul celor prevăzute la art. 231 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 232/2016 şi, în particular, având în vedere dispoziţiile art. 122 alin. (1) al Legii menţionate;
  4. este creată în scopul de a primi şi a deţine unele sau toate acţiunile sau alte instrumente de proprietate emise de o bancă supusă rezoluţiei ori unele sau toate activele, drepturile şi obligaţiile uneia sau mai multor bănci supuse rezoluţiei, în vederea păstrării accesului la funcţiile critice şi a vânzării băncii;
  5. înregistrarea de stat a băncii-punte se face în regim de urgenţă, doar în baza actului constitutiv și a solicitării Băncii Naționale a Moldovei. Celelalte acte prevăzute de lege pentru înregistrarea de stat sunt depuse în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării de stat;
  6. conţinutul documentelor privind constituirea băncii-punte este aprobat de către Banca Naţională a Moldovei, în calitate de autoritate de rezoluţie;
  7. consiliul de supraveghere al băncii-punte este constituit din 2 membri desemnați de către Banca Națională a Moldovei și un membru desemnat de către Ministerul Finanțelor;
  8. consiliul de supraveghere al băncii-punte desemnează organul executiv al acesteia;

 32.   Centrul medicilor de familie

  1. activitatea centrului medicilor de familie nu constituie activitate de întreprinzător şi nu pot fi fondatori ai persoanei juridice cu scop lucrativ;
  2. centrul medicilor de familie este persoana juridică şi se fondează de doi sau mai mulţi medici de familie titulari ai practicilor;
  3. înregistrarea de stat a centrului medicilor de familie se efectuează conform procedurii înregistrării de stat a persoanelor juridice. Pentru înregistrarea de stat vor fi depuse următoarele documente:
  4. cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
  5. declaraţia de fondare a centrului medicilor de familie, conform modelului aprobat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
  6. regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat de Minister;
  7. avizul Ministerului, conform modelului aprobat de acesta.
  8. medicul de familie poate fi fondator doar al unui centru al medicilor de familie;
  9. centrul medicilor de familie poate avea denumire proprie, conform modelului: denumire completă - Centrul medicilor de familie (denumire proprie); denumire prescurtată – CMF (denumire proprie).
  10. denumirea CMF urmează să corespundă cerințelor stipulate expres în art.9 al Legii nr.220/2007, pct. 55 al Regulilor de organizare a asistenței medicale primare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.988/2018;
1.2.
Entitate cu statut de persoană fizică

Puteți înregistra entitatea cu statut de persoană fizică în una din formele organizatoric-juridice prevăzute de legislația Republicii Moldova, și anume:

Întreprindere individuală (care se constituie doar de o singură persoană fizică);

Documentele necesare pentru prestarea serviciului:

  1. actul de identitate al persoanei fizice întreprinzător individual, sau, după caz, actul de identitate al reprezentantului persoanei fizice întreprinzător individual și procura prin care este împuternicit, autentificată în modul stabilit de lege;
  2. informaţia privind beneficiarul efectiv;
  3. documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

Cerinţe faţă de solicitant:

Persoana fizică nu este:

  • înregistrată deja în calitate de întreprinzător individual;
  • lipsită prin hotărârea instanței de judecată de dreptul de a practica activitate de întreprinzător.

Pe numele persoanei fizice nu sunt:

  • aplicate interdicții de înregistrare emise de instanța judecătorească sau de executorul judecătoresc;
  • înregistrate anterior întreprinderi care nu funcționează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public național.

Gospodărie țărănească (de fermieri) (care poate fi constituită de o singură persoană fizică);

Pentru înregistrarea de stat urmează a fi prezentate documentele prevăzute la art.13 alin. (2) al Legii nr.1353/2000 şi anume:

  1. cererea de înregistrare, de modelul stabilit de organul înregistrării de stat;
  2. declaraţia de constituire;
  3. copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor:
  4. copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate;
  5. dovada achitării taxei de înregistrare a gospodăriei;
  6. informaţia privind beneficiarul efectiv.

Cerinţe faţă de solicitant:

  • gospodăria ţărănească (de fermier) se înregistrează de către fondatorul ei la structura teritorială a organului înregistrării de stat în a cărei rază de competenţă se află unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi în care fondatorul deţine teren. În cazul în care fondatorul deţine terenuri amplasate în hotarele a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cererea de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti se prezintă structurii teritoriale a organului înregistrării de stat alese de fondator;
  • administrator al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) este fondatorul, iar în cazul eliberării fondatorului din funcţie, unul dintre membri care a atins vârsta de 18 ani şi are capacitate de exerciţiu deplină, ales de ceilalţi membri ai gospodăriei (art.15 alin.(1) din Legea nr.1353/2000).
  • pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti (de fermier), în afară de fondator, următoarele persoane apte de muncă: soţul (soţia), părinţii, copiii, inclusiv adoptivi, fraţii, surorile şi nepoţii lui care au atins vârsta de 16 ani, precum şi alte persoane care sânt membri ai familiei respective (art.16 alin.(1) al Legii nr.1353/2000). Obţinerea şi încetarea calităţii de membru al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) se efectuează în condiţiile art.16 al Legii nr.1353/2000.


- patenta de întreprinzător (care este un certificat de stat nominativ eliberat unei persoane fizice);

- persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul (cu excepția mărfurilor supuse accizelor);

- persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal.

2.

Deschiderea contului bancar/de plăți

Deschiderea unui cont bancar/de plăți este obligatorie atât pentru entitatea cu statut de persoană juridică, cât și pentru cea cu statut de persoană fizică. Deschiderea contului bancar/de plăți se face după finalizarea procesului de înregistrare a entității nou formate.

Puteți deschide un cont bancar/de plăți prin depunerea setului de documente la orice bancă, comercială societate de plată, societate emitentă de monedă electronică sau furnizor de servicii poștale licențiat în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Lista tuturor entităților licențiate la care pot fi deschise conturi bancare/de plăți poate fi găsită accesând următoarele link-uri:

Documentele necesare deschiderii unui cont bancar/de plăți pentru persoanele juridice sunt:

  • cererea de deschidere a contului;
  • fișa cu specimene de semnături și amprenta ștampilei (dacă există) – în două exemplare;
  • copia actului de înregistrare;
  • copia extrasului din Registrul de stat/ I.P. "Agenția Servicii Publice", eliberat de către entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat;
  • copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului.

Contul bancar/de plăți devine activ după luarea la evidență de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), ca urmare a schimbului automat de informație cu banca, societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică sau furnizorul de servicii poștale pe care ați selectat-o l-ați selectat

3.

Luare în evidență

Entitatea nou formată este luată în evidența organelor de stat. Adițional, este necesară efectuarea unor proceduri specifice.
3.1.
Entitate cu statut de persoană juridică

În scopul îndeplinirii obligației de raportare fiscală și pentru a beneficia de celelalte servicii fiscale electronice, aveți obligația să vă autentificați în SIA „Cabinetul personal al contribuabilului”, care poate fi accesat de pe pagina web a SFS la următorul link. Detalii privind modul de autentificare și utilizare a serviciilor fiscale electronice prin intermediul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” pot fi găsite în Ghidul de utilizare a acestui sistem informațional, disponibil la link-ul.

Pentru autentificare în SIA „Cabinetul personal al contribuabilului”, trebuie să dețineți semnătură electronică sau mobilă emisă de către prestatorii de servicii de certificare acreditați în domeniu. Pentru detalii accesați următorul link.

Accesând SIA „Cabinetul personal al contribuabilului”, aveți obligația de a indica datele contabilului-șef al entității care este responsabil pentru reprezentarea entității în fața SFS.

De asemenea, în cazul în care întreprinzătorul preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii, acesta urmează să se înregistreze la SFS în calitate de plătitor TVA.

Ulterior, în funcție de specificul activității comerciale care urmează să fie derulată de entitatea nou formată este posibil să fie necesar să obțineți suplimentar acte permisive necesare acestei activități, cum ar fi licențe, autorizații, certificate (detaliate în Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător). Detalii despre acestea se pot găsi de asemenea în scenariul de desfășurare a afacerii. 

3.2.
Entitate cu statut de persoană fizică

Aveți obligația să asigurați următoarele aranjamente:

  • înregistrarea entității la Direcția deservire fiscală relevantă a SFS în scopul luării acesteia la evidență fiscală. Pentru a vizualiza datele de contact, accesând link-ul. Obligațiile de raportare fiscală se realizează în același mod ca și în cazul entităților cu statut de persoană juridică
  • obținerea codurilor statistice pentru entitatea respectivă de la Direcțiile (secțiile) pentru statistică municipale și raionale. Informații suplimentare pot fi obținute accesând link-ul
  • înregistrarea entității (cu excepția întreprinderii individuale și a gospodăriei țărănești) în calitate de plătitor al contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la Casele Teritoriale de Asigurări Sociale, a căror listă poate fi găsită accesând link-ul

Înregistrarea entității (cu excepția întreprinderii individuale și a gospodăriei țărănești) în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală la Agențiile Teritoriale ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a căror listă poate fi găsită accesând link-ul